Echipa Universității din București se pregătește pentru participarea la tabăra internațională de programare de la Petrozavodsk (Rusia) în perioada 22 august – 1 septembrie. Lucian Bicsi, Valentin Hărșan și Andrei Bălțatu sunt studenți ai Facultății de Matematică și Informatică și pregătirea lor este coordonată de Mihai Calancea, antrenor ACM. Tabără din Rusia precede finala mondială a prestigiosului concurs de programare – ACM International Collegiate Programming Contest. Probele ACM ICPC sunt la un nivel de dificultate mult peste cel al Olimpiadei Internaționale de Informatică. Anul acesta, la tabăra de pregătire din Petrozavodsk participă în jur de 50 de echipe, toate echipele fiind din țări foarte bune la concursurile de informatică, deci concurența este de top. Tabăra durează 11 zile, din care 2 sunt de pauză. În rest, fiecare zi are un concurs de 5 ore în stil ACM-ICPC. Sprijinirea concurenților români la ACM ICPC a fost o parte importantă din programul „Hai la Olimpiadă!”. Încă de la lansarea programului, în 2012, am susținut echipele României atât pentru antrenamentul din taberele de pregătire cât și pentru finalele ACM ICPC.

Mihai Calancea, antrenorul echipei României, ne spune ce înseamnă să participi la tabăra de pregătire cu cele mai bune echipe din lume.

Fiecare concurs este pregătit de o anumită organizație sau universitate, majoritatea rusești (St. Petersburg ITMO, St Petersburg State, Moscow State, Saratov State, Ural State, etc.). “Sunt echipe care propun seturi întregi de probleme pentru concurs. În 2013, noi, românii, am propus jumătate dintr-un set de probleme și anul acesta este posibil să propunem unul întreg. După concursuri se explică soluțiile și se mai discută pe marginea problemelor. “

Mihai Calancea

În general, aceste concursuri sunt foarte grele. Uneori, sunt concursuri cu 12 probleme (multe probleme pentru un concurs de programare) și rezolvările solicită foarte mult echipele. “Pentru noi, tabăra din Rusia este o oportunitate foarte bună să ne pregătim – ce nu reușești să faci în timpul concursului poți încerca apoi să rezolvi pe tot pacursul taberei. Faptul că putem rezolva problemele după concurs este cel mai important factor în progresul echipelor. Pentru mine și echipa mea, în 2013, a fost un contact cu un nivel superior de competiție, pe care aproape niciun concurent din România nu l-a întâlnit. Frecvența concursurilor, intensitatea, calitatea problemelor și a concurenței, toate erau peste ce experimentasem. Dacă rămâi în România ca student, chiar și ca fost olimpic, nu e neobișnuit să te plafonezi la un moment dat, din simplul fapt că ești suficient de bun pentru insula ta de confort. Din diverse motive, nu se întâmplă să ieși des din aceasă zonă. Această tabără e o ieșire sigură și abruptă din zona de confort. Pe noi ne-a făcut concurenți mai buni, propunători mai buni de probleme pentru comisiile naționale și ne-a schimbat perspectiva asupra domeniului. În plus, în această tabără înțelegi ce ce înseamnă să fii în world-class-ul programării. E un indicator bun și pentru progresul culturii noastre de concursuri. Cu cât prestăm mai bine acolo și suntem mai apreciați și ca pregătitori de concursuri, cu atât înseamnă că facem o treabă bună acasă. În România performanța încă e oarecum aleatoare, nu avem un sistem, nu suntem o școală solidă de informatică încă, deși ne-ar plăcea să credem asta. La Petrozavodsk înțelegi ce înseamnă cultura de concurs a unor țări de primă mână și te întrebi cum poți construi asta și la noi.

Mihai Calancea

Pentru participanții români, această tabără de pregătire reprezintă și oportunitatea dezvoltării competențelor tehnice și științifice și evaluarea nivelului de pregătire pentru participarea la concursurile de calificare ACM ICPC de anul viitor.

Le urăm succes României celor trei concurenți români la probele de concurs din tabăra de programare și așteptăm contribuția lor la concursurile de programare și algoritmică de anul viitor!